top of page

Prezentarea generală

Dublin translation services / Serviciu traducere legalizata Dublin
Dublin translation services / Serviciu traducere legalizata Dublin
Dublin translation services / Serviciu traducere legalizata Dublin

Limbiile în care traducem

Traducem din / în următoarele limbi:            



- română

- engleză

- germană 

- franceză

- spaniolă

- portugheză

- italiană

- maghiară

- rusă



-  alte limbi la cerere



Legalizarea traducerilor

În Irlanda, legalizarea traducerilor se face în general de către traducătorul autorizat sau agenția de traducere.



Prin legalizarea traducătorului se identifică:



- datele traducătorului / agenției

- semnătura traducătorului

- ștampila și / sau sigiliul



și confirmă faptul că traducerea este reală și conformă cu documentul prezentat (original sau copie).

Documentele traduse

Traducem toate tipurile de documente (exemple):



- certificate de naștere / căsătorie / deces

- sentințe de divorț

- diplome de bacalaureat / licență / profesionale

- foi matricole liceu / colegiu / facultate

- adeverinte fiscale / adeverințe de venit

- scrisori medicale  / bilete iesire din spital

- rezultate investigatii medicale

- caziere judiciare

- adeverințe dovadă adresă 

- adeverințe asigurare auto

- adeverințe dovadă permis auto

- contracte de vânzare-cumpărare

- contracte inchiriere locuințe

- expertize / evaluări locuințe

- documentație tehnică

- etc



Legalizarea notarială a traducerilor în România și Irlanda    - Legea nr. 36/1995 și nr. 178/1997



Prin operațiunea de legalizare, notarul nu certifică traducerea ca atare (neavând nici competența legală și nici competența materială în acest sens), ci certifică doar doua fapte juridice: faptul că semnatarul traducerii are calitatea de traducător autorizat și faptul că semnătura de pe traducere îi aparține realmente respectivului traducător autorizat.  Atât, si nimic mai mult.


Așadar, necesitatea legalizării semnăturii traducatorului autorizat (pe fiecare traducere în parte) de către un notar apare nu în mod explicit (adică prin stipularea de către un text de lege), ci doar în mod implicit, datorită faptului că traducătorul autorizat nu posedă un sigiliu propriu cu deplină forță probantă, prevăzut de lege, prin care să-și legitimeze semnătura.

bottom of page